vineri, 29 octombrie 2010

VA INVIT LA LECTURA

Revista RAMURI pe luna Octombrie 2010

a publicat articolul meu despre China,

intitulat: INTERFERENTE CULTURALE.

vineri, 22 octombrie 2010

MATURATORUL

Acum cateva zile, pe undeva in centrul capitalei, un om care matura strada, vazandu-ma de departe, s-a asezat cu barbia in matura ca ciobanul pe islaz, langa oi, m-a privit lung cum vin catre el si mi-a dat binete.
I-am raspuns si am dat sa caut prin buzunare dupa bani, dar el, suficent de istet, m-a oprit.
-- Nu va cer bani, vreau sa va intreb ceva, a zis. Se poate?
-- Te rog!
-- Va vad om serios. Am nevoie de o pila si nu gasesc pe nimeni cu ceva putere care sa ma ajute.
-- Ce s-a inamplat?
-- Inca nu s-a intamplat nimic, dar o sa se intample! Eu lucrez aici de 10 ani. Sunt serios, nu beau in timpul serviciului, matur cu tragere de inima, sunt apreciat si de aceea am primit acest sector. Dar de cateva luni a venit un sef nou, pe chestii politice, cum se spune si la tv ca se poarta acum, iar seful asta cel nou vrea sa aduca aici o ruda de-a lui si pe mine sa ma mute la periferie. Pai acolo e mizerie mare, domnule draga! Si nimanui nu-i pasa, nici celor care locuiesc in acel cartier si nici chiar conducerii. Ce e nevoie acolo de cineva cu tragere de inima? Iar neamul asta al sefului meu credeti ca o sa presteze aici o munca de calitate? De-asta v-am oprit si va rog sa ma scuzati. Cunoasteti pe cineva in domeniu sa ma ajutati sa nu fiu transferat?
As fi preferat sa-mi ceara bani...

duminică, 17 octombrie 2010

CURIOS

Premiul Nobel se ofera unor oamnei care au facut ceva intr-un anumit domeniu, cel putin aceasta este intelegerea profana.
Pentru a primi premiul pentru pace, trebuie oare sa Lupti pentru pace, cum fuseseram invatati pe vremuri?
Pentru o pace castigata pe calea razboiului, eu, unul, nu as scoate din Banca acea contravaloare a Premiului pentru pace.
I-as da acelui ins orice premiu din lume, de vreme ce a implinit ceva deosebit, dar nu un premiu in numele pacii.
Voi, da?

miercuri, 13 octombrie 2010

S P I C

Am uitat sa v-il prezint pe Spic, miraculosul caine ciobanesc al numeroasei noastre familii.
Mare cat un lup, dotat cu puterea ursului, siret ca vulpea si mandru precum leul, el este stapanul casei si face de planton cand la usa, cand langa fereastra ori pe balcon.
Spic simte si prin somn miros de strain apropiindu-se si, oriunde s-ar afla, este primul care ia in primire intrusul.
Sa va fereasca Dumnezeu sa va apropiati si ca prin minune usa sa se naruie!
Banuiti ce se intampla?

luni, 11 octombrie 2010

M-am uitat pe mine insumi.

Zac strans intr-un cocon,
Doldora de ametire concentrata.

Ia-ma-n palma si
Pune-ma-n pe sanul tau stang,
S-ascult timpul tau,
Cu urechea aproape de inima ta.

Nici n-ai sa-ti dai seama cand,
Hranit cu lumina din tine,
Ma voi preface in flutur galben.

Ma voi aseza in poala ta,
Tu ma vei vedea
Stralucind ca un fir de aur
Si murind apoi de fericire.
Pacat!