DOI ARTISTI La poalele munţilor Gurghiului şi Harghitei, către sud-vest, se lasă o vale strâmptă şi ruptă ici colo, şerpuind printre bine împăduriţi masivi de piatră. Ţara pietrei şi a lemnului. Vegetaţia se păstrează viguroasă şi acum, la mijloc de Noiembrie. Casele impunătoare se ţin pe firul Târnavei şide şoseaua cudouă benzi, prevăzută din construcţie cu gropile cu care noi aborigenii suntemobişnuiţi. Oprim la Sub Cetate, în Zetea. Zetea ar fi fost un rege, din a cărui cetate, construită pe fruntea unui munte, n-au mai rămas decât urme vagi (pietrele cubine de bună calitate au fost însuşite de oameni practici) şi nişte tufe de liliac de un albastru fără egal, parte a unei somptuoase grădini de flori a acelei Înalte Curţi din timpuri de demult. Îmi place Vârşag, care parcă ţine muntele-n cârcă. Meseria tuturor ţine de lemn. Plantează copacul, îl taie când îi vine timpul, cu ceremonial, la fel cum taie porcul de Crăciun, fac lemne de foc, butuci, bârne, blane, mobilă, jucării şi câte şi mai câte. Aflu că lemnul e bun pentru orice îngospodărie,chiar şi la masă. În Zetea, trăiesc doi oamnei plini de talent, doi artişti remarcabili.
Irma Bothazi întoarce oamenilor sănătatea în câteva şedinţe, şi la cei 81 de ani ai săi. NU există suferinţă locomotorie pe care să n-o înlăture. Căutaţi-o, dacă vă dor oasele! A învăţat arta de vindecător prin masaj la vârsta de 10 ani, de la un medic din B. A fost asistenta unor profesori doctori din REghin, Tg Mureş,Bucureşti, Spitalul Colţea. Prin 1977, şi-a cumpărat o casă cu două nivele în Zeţea, unde este azi vizitată de oameni din toată ţara şi din UE. Ea nu cere diagnostic, micrifilme, planşe. Închide ochii şi îşi lasă degetele să lucreze în locurile cu pricina. Vede trupul omului mai clar decât orice maşinărie de ultimă ora. Lucrează cu carmol şi alifii de ea concepute. Eficient. Sigur. Ce nu reuşesc medicii, rezolvă tanti Irma. O adevărată minune a lui Dumnezeu pe miraculosul pământ românesc.
Feri Sebestyen este sculptor în lemn. Nu e singurul în munţi, dar în el trăieşte artistul care are viziuni şi opere de imaginaţie cum rar se creează azi în lemn. Tocmai primise o comandă. Patru scaune cu spătar înalt sculptate, pentru o cameră vânătorească. I s-a cerut un animal sălbatic pentru fiecare spătar. La alegerea sa. A sculptat un cerb. Puternic, sigur pe el, cerbul coboară toamna din înălţimi, îmi explică artistul, pentru împerechere. Cerbul ştie că trebuie să facă impresie. Va adăuga un lup, un urs… Era în clasa a patra, când învăţătoarea, simţindu-I ochiul ager şi mâna sigură, l-a trimis la un atelier de sculptură în lemn. A ucenit cinci ani, apoi a urmat Scoala populară de artă din Miercurea Ciuc. El nu se apucă de lucru decât atunci când vede sculptura în închipuire. Apoi nu face decât să dăltuiască imaginea aceea virtuală. Îi place să creeze animale şi oameni în mişcare. Între două comenzi (şi artistul are nevoie de pâine), dăltuieşte lucrări de suflet, pentru sine. Îşi pregăteşte o primă expoziţie personală.
TRANDAFIRUL MISTIC Ţi-am răpit pentru o clipă chipul pentru inima mea, m-am scăldat în lumina tăcută din privirea Ta. Dincolo de ape, de vânt şi de nori e surâsul veşniciei Tale, dincolo de zbucium, durere şi dor e pace, tăcere, visare… Mă risipesc în cele patru zări, ca lacrima Isidei înspumată, adun lumina frântă din plenitudinea furată. Osiris în caru-i de lumină mă-nalţă dincolo, în Infinit, iubirea veşnică s-o aflu în Trandafirul mistic înroşit. Respir plin de uimire petalele Tale divine şi reîntors în Sine Te recunosc în mine! MARIA STURDZA-CLOPOTARU Volumul” Poarta lirică”
site-ul http://www.librariascriitorilor.ro proaspat lansat si in dezvoltare continua, ofera mai multe instrumente si mai ales beneficii Scriitorilor. Credem ca este cel mai prietenos loc in care ebook-ul si cartea tiparita pot fi asezate pentru popularizare si discutii. Va invitam sa-l vizitati, rasfoiti si poate aveti dupa aceea sugestii, ne-ar fi de ajutor.
DOI ARTISTI
RăspundețiȘtergereLa poalele munţilor Gurghiului şi Harghitei, către sud-vest, se lasă o vale strâmptă şi ruptă ici colo, şerpuind printre bine împăduriţi masivi de piatră. Ţara pietrei şi a lemnului. Vegetaţia se păstrează viguroasă şi acum, la mijloc de Noiembrie. Casele impunătoare se ţin pe firul Târnavei şide şoseaua cudouă benzi, prevăzută din construcţie cu gropile cu care noi aborigenii suntemobişnuiţi. Oprim la Sub Cetate, în Zetea. Zetea ar fi fost un rege, din a cărui cetate, construită pe fruntea unui munte, n-au mai rămas decât urme vagi (pietrele cubine de bună calitate au fost însuşite de oameni practici) şi nişte tufe de liliac de un albastru fără egal, parte a unei somptuoase grădini de flori a acelei Înalte Curţi din timpuri de demult. Îmi place Vârşag, care parcă ţine muntele-n cârcă. Meseria tuturor ţine de lemn. Plantează copacul, îl taie când îi vine timpul, cu ceremonial, la fel cum taie porcul de Crăciun, fac lemne de foc, butuci, bârne, blane, mobilă, jucării şi câte şi mai câte. Aflu că lemnul e bun pentru orice îngospodărie,chiar şi la masă.
În Zetea, trăiesc doi oamnei plini de talent, doi artişti remarcabili.
Irma Bothazi întoarce oamenilor sănătatea în câteva şedinţe, şi la cei 81 de ani ai săi. NU există suferinţă locomotorie pe care să n-o înlăture. Căutaţi-o, dacă vă dor oasele!
A învăţat arta de vindecător prin masaj la vârsta de 10 ani, de la un medic din B. A fost asistenta unor profesori doctori din REghin, Tg Mureş,Bucureşti, Spitalul Colţea.
Prin 1977, şi-a cumpărat o casă cu două nivele în Zeţea, unde este azi vizitată de oameni din toată ţara şi din UE. Ea nu cere diagnostic, micrifilme, planşe. Închide ochii şi îşi lasă degetele să lucreze în locurile cu pricina. Vede trupul omului mai clar decât orice maşinărie de ultimă ora. Lucrează cu carmol şi alifii de ea concepute. Eficient. Sigur. Ce nu reuşesc medicii, rezolvă tanti Irma.
O adevărată minune a lui Dumnezeu pe miraculosul pământ românesc.
Feri Sebestyen este sculptor în lemn. Nu e singurul în munţi, dar în el trăieşte artistul care are viziuni şi opere de imaginaţie cum rar se creează azi în lemn.
Tocmai primise o comandă. Patru scaune cu spătar înalt sculptate, pentru o cameră vânătorească. I s-a cerut un animal sălbatic pentru fiecare spătar. La alegerea sa. A sculptat un cerb. Puternic, sigur pe el, cerbul coboară toamna din înălţimi, îmi explică artistul, pentru împerechere. Cerbul ştie că trebuie să facă impresie. Va adăuga un lup, un urs…
Era în clasa a patra, când învăţătoarea, simţindu-I ochiul ager şi mâna sigură, l-a trimis la un atelier de sculptură în lemn. A ucenit cinci ani, apoi a urmat Scoala populară de artă din Miercurea Ciuc.
El nu se apucă de lucru decât atunci când vede sculptura în închipuire. Apoi nu face decât să dăltuiască imaginea aceea virtuală. Îi place să creeze animale şi oameni în mişcare. Între două comenzi (şi artistul are nevoie de pâine), dăltuieşte lucrări de suflet, pentru sine.
Îşi pregăteşte o primă expoziţie personală.
MAESTRULUI
RăspundețiȘtergereTRANDAFIRUL MISTIC
Ţi-am răpit pentru o clipă
chipul
pentru inima mea,
m-am scăldat în lumina tăcută
din privirea Ta.
Dincolo de ape, de vânt şi de nori
e surâsul
veşniciei Tale,
dincolo de zbucium, durere şi dor
e pace, tăcere, visare…
Mă risipesc în cele patru zări,
ca lacrima Isidei
înspumată,
adun lumina frântă
din plenitudinea furată.
Osiris în caru-i de lumină
mă-nalţă dincolo,
în Infinit,
iubirea veşnică s-o aflu
în Trandafirul mistic înroşit.
Respir plin de uimire
petalele Tale
divine
şi reîntors în Sine
Te recunosc în mine!
MARIA STURDZA-CLOPOTARU
Volumul” Poarta lirică”
Buna ziua,
Ștergeresite-ul http://www.librariascriitorilor.ro proaspat lansat si in dezvoltare continua, ofera mai multe instrumente si mai ales beneficii Scriitorilor.
Credem ca este cel mai prietenos loc in care ebook-ul si cartea tiparita pot fi asezate pentru popularizare si discutii.
Va invitam sa-l vizitati, rasfoiti si poate aveti dupa aceea sugestii, ne-ar fi de ajutor.
Toate cele frumoase !
Daniel Voinea